CEI DREPTI SUNT SUPUSI LA INCERCARI ( Poezie sacra sufita)

CEI DREPTI SUNT SUPUSI LA INCERCARI PENTRU A FI FACUTI MAI BUNI, ASA CUM ZARZAVATURILE SUNT FIERTE PENTRU A LE FACE BUNE DE MANCAT

Priveste aceste zarzavaturi care fierb in oala,
Cum salta si se-nvartesc in a focului dogoare.
In timp ce fierb, ele salta neincetat,
Chiar pana la capacul oalei, si amarnic striga
Gospodinei zicand: ,,De ce ne pui pe foc?
Acum ne-ai cumparat, de ce ne chinuiesti?"

Gospodina le apasa cu lingura, spunand:
,,Stati linistite, fierbeti bine si nu mai scoateti capul.
Nu va fierb fiindca nu-mi sunteti pe plac,
Ci ca sa capatati un gust si o mireasma buna.
Cand veti ajunge hrana, va veti uni cu viata;
Asta incercare nu va e impusa pentru a va chinui.
In gradina ati baut apa proaspata si rece;
Cel adapat cu apa (iubirea universala) acestui foc (focului transformarii in scopul renasterii spirituale in analogie cu RENASTEREA DIN PROPRIA-I CENUSA A PASARII PHEONIX - sau scorpionul transformat in aceasta!) i-a fost menit.
Indurare i s-a aratat inaintea razbunarii,
Pentru ca mila scut sa-i fie in incercari;
Indurare i s-a aratat inaintea razbunarii,
Ca substanta (esenta) fiintei sale s-o poata dobandi.
Carnea si pielea nu cresc fara blanda ingrijire,
Cum sa nu creasca ingrijite de-a Prietenului iubire?
Daca razbunarea urmeaza in chip necesar,
Cand ofrande aduci din substanta aceea,
Mila urmeaza din nou ca o compensare,
Ca purificat sa fii si ridicat deasupra naturii tale.
Eu sunt Abraham, iar tu, fiul sau de sub cutit.
Apleaca-ti capul! ,,Am vazut ca trebuie sa te jertfesc."
Ofera-ti capul razbunarii, iar inima statorniciei,
Gatul sa ti-l pot taia precum unui ismailian.
Capul ti l-am retezat, dar acest cap e astfel incat,
Viata isi recapata pe data, desi este taiat!
Ceea ce vreau e ca o resemnare sa-ti inspir,
O, Mosalman! e datoria ta resemnare sa cauti. (predarea in fata vointei lui Dumnezeu, precum si siguranta,pace si ascultare in fata legilor divine.)

O, legumelor, in incercari si suferinta fierbeti acum,
Ca nici existenta, nici sine in voi sa nu ramana.
Desi ati zambit candva in acea gradina pamanteana
Sunteti de fapt roze in gradina vietii si a viziunii.
Daca sunteti smulse din gradina pamantesca,
Deveniti hrana dulce, daruind omului viata;
Da, veti deveni a lui hrana, tarie si gandire! (Cf. Milton, Paradisul pierdut, v. 482: ,,Florile si fructele lor, hrana omului, se purifica treptat si aspira spre spiritul vital, spre animal, spre
intelectual.")
Ati fost doar lapte si ati devenit leu al padurii!
La inceput, din divinele atribute v-ati nascut;
Grabnic, asadar, la acele atribute va intoarceti!
Din nori ati venit, din cer si razele de soare,
Luati cu voi virtuti si iarasi la cer va inaltati.
Ati venit sub chip de ploaie si de raze luminoase,
Iar acum plecati, inzestrate cu minunate insusiri.
Ati inceput ca parte din Soare, nori si stele,
Iar acum deveniti suflare, act, cuvant si gand!
Viata animalelor se trage din moartea plantelor.
E-adevarata vorba: ,,Ucideti-ma, credinciosilor!"
Caci o mare slava ne-astepta dupa moarte. (moartea Ego-ului)
Adevar va spun ca-n moartea noastra viata este."

Fapta, vorba si credinta sunt hrana pentru Rege,
De-aceea cand te inalti tu poti atinge cerul;
Astfel, cand legumele ajung hrana pentru oameni,
Ele se-nalta din regnul mineral pan' la stadiul de animal.

Djalal-ud-Din Rumi