SINTEZA ARTIFICIALA A GENEI ( Genetica - Petre Raicu)

G o b i n d K h o r a n a (1970) a reusit sinteza artificiala a genei care determina sinteza ARN-solubil ce transfera alanina. Aceasta gena relativ simpla este formata dintr-o secventa de numai 77 nucleotide. Inca din anul 1965 s-a reusit sa se descopere ordinea de succesiune a nucleotidelor in molecula de ARN solubil care transfera aminoacidul in alanina la locul sintezei proteice. Mai intai au fost sintetizate chimic un numar de 15 tipuri de oligonucleotide, formate fiecare din 5-20 nucleotide. Cu ajutorul enzimei ligaza, descoperita in anul 1967, s-a mers mai departe si s-a efectuat sudura enzimatica a oligonucleotidelor. Dupa aceea, prin folosirea unei alte enzime, denumita kinaza polinucleotidica, s-au obtinut trei segmente de ADN dublu catenar, care prin actiunea unor enzime au fost legate intre ele si au dat nastere PRIMEI GENE SINTETIZATE TOTAL ARTIFICIAL.
Desigur ca este inca prea devreme pentru a vedea daca gena sintetizata artificial este activa, adica daca poate realiza sinteza ARN solubil respectiv. In orice caz, sinteza totala artificiala a unei gene constituia un eveniment remarcabil al stiintei contemporane.
Sa incercam in cateva cuvinte sa vedem care sunt implicatiile acestor descoperiri. In primul rand va deveni posibila INTERVENTIA UMANA IN STRUCTURA GENELOR SI IN FUNCTIONALITATEA LOR. De pilda este cunoscut faptul ca o serie de maladii ereditate sunt provocate de mutatii ale genelor, prin care MODIFICARI
EXTREM DE MICI LA NIVELUL INFORMATIEI GENETICE din ADN au CONSECINTE GRAVE ASUPRA FUNCTIONARII ORGANISMULUI. Un exemplu: la om sunt cunoscute asa-numitele maladii ale sangelui sau hemoglobinopatii, caracterizate prin prezenta la indivizii respectivi a unei hemoglobine anormale. In sinteza hemoglobinei intervin, dupa cum este bine cunoscut astazi, doua gene diferite. Printr-o interventie ,,chirurgicala" la nivelul genelor mutante, gresala ar putea fi eliminata si organismul va putea sintetiza hemoglobina normala.
C. R. M e r r i l, M. S e i e r si J. P e t r i c i a n i (1971) au reusit recent sa transfere de la bacteria Escherichia coli genele implicate in sinteza enzimei ce metabolizeaza galactoza intr-o cultura de celule umane ale unui individ, care prezenta o maladie ereditara denumita galactozemie si care consta in incapacitatea organismului respectiv de a metaboliza galactoza. TRANSFERUL GENELOR RESPECTIVE S-A REALIZAT CU AJUTORUL UNUI VIRUS.
La laboratorul national de la Oak Ridge din Statele Unite, o echipa de geneticieni a reusit recent sa transfere gena implicata in sinteza enzimei arginaza (enzima care determina metabolizarea aminoacidului argininei) de la virusul Shope la om. Dupa cum se stie, absenta acestei enzime sau inactivarea sa determina aparitia unei maladii ereditatre umane foarte grave, care consta in acumularea argininei si ca urmare aparitia unor crize de epilepsie si intarziere mintala. In mod intamplator s-a constatat ca o parte din cercetatorii laboratorului ce lucrau cu virusul Shope, dealtfel inofensiv, prezentau in sange un procent foarte scazut de arginina. Aceasta din cauza ca virusul Shope cu care ei erau infectati are capacitatea sa declanseze sinteza arginazei. Pe aceasta baza s-a propus combaterea maladiei metabolice respective, prin injectii cu virusul Shope, DE LA CARE SE TRANSFERA GENA IMPLICATA IN SINTEZA ARGINAZEI LA CELULELE UMANE.

SINTEZA ARTIFICIALA A MATERIALULUI GENETIC VA CREEA POSIBILITATEA CA INTR-UN VIITOR RELETIV APROPIAT SA SE POATA PRODUCE VIRUSURI INEXISTENTE IN NATURA SI INTR-UN VIITOR MAI INDEPARTAT CHIAR ORGANISME MAI SIMPLE. DESIGUR CA ASTFEL DE SINTEZE RIDICA PROBLEME EXTRAORDINARE, NU NUMAI DIN PUNCT DE VEDERE STIINTIFIC, CI SI MORAL.

De pilda, SINTEZA UNOR VIRUSURI ARTIFICIALE, NECUNOSCUTE IN NATURA, POATE DEVENI IN MANA UNOR ELEMENTE IRESPONSABILE O ARMA DE DISTRUGERE A OMENIRII. Asa cum spunea recent un cunoscut savant, acestea nu mai sunt probleme stiintifice, ci si politice.

In sfrasit, SINTEZA ARTIFICIALA A GENELOR si respectiv a MATERIALULUI GENETIC creeaza premise exceptionale pentru realizarea de soiuri de plante si rase de animale valoroase, pentru sinteza industriala de proteine si alte biomolecule cu valoare alimentara sau in profilaxia si tratamentul unor maladii ereditate.


(GENETICA, de Prof. dr. doc Petre Raicu Ed. Didactica si Pedagogica Buc. -1974)

DE OBICEI, INGINERIA GENETICA ESTE FOLOSITA PENTRU A PRODUCE BACTERII LETALE (GENETIC ENGINEERING IS REGULARILY USED TO PRODUCE LETHAT BACTERIA)

http://www.sunshine-project.org/bwintro/gebw.html

JOSEPH MOSHE ( MOSSAD Microbiologist):
"Swine flu vaccine is a biowepon"

https://www.youtube.com/watch?desktop_uri_%2Fwatch%3Fv%3D9kAniLpHlPw&v=9kAniLpHlPw&gl=US


http://www.google.com/m?hl=en&q=Prof.+dr.+Microbiologist+Joseph+Moshe

http://www.unfictional.com/joseph-moshe-mossad-bioweapon-swine-flu-vaccine-westwood

VACCINES AS BIOLOGICAL WEAPONS?

http://healthtruthrevealed.com/articles/1034537003/article

Intr-o prima etapa, virusurile erau considerati agenti infectiosi submicroscopici, capabili sa treaca prin filtre poroase ce retineau bacteriile, de unde denumirea de virusuri filtrabile. Aceste criterii nu mai sunt in prezent valabile, deoarece exista bacterii ce pot trece prin porii filtrelor, care retin virusurile mai mari.
Prin virusuri se inteleg astazi particule ce de regula nu pot fi vazute cu microscopul optic si care constau
dintr-un acid nucleic (ADN sau ARN) inconjurat de o proteina sau un complex format din proteine si lipide. ,,Inima" virusurior poate fi formata din ADN sau ARN, monocatenar sau dublucatenar, niciodata insa din ambii acizi nucleici. In ciclul de viata, virusurile devin la un moment dat parte a celulei infectate, si spre deosebire de organismele adevarate, ele sunt reproduse in intregime de acidul lor nucleic in interiorul celulei gazda.
E. Lwoff (1957) definea virusurile astfel: ,,Virusurile pot fi considerate ca virusuri, din cauza ca virusurile sunt virusuri". Cercetari ulterioare au adus informatii noi asupra virusurilor, incat ele pot fi definite in prezent mult mai exact.
In ceea ce priveste originea lor exista mai multe ipoteze. Una dintre acestea considera ca virusurile sunt celule degenerate, care prin mutatii succesive
si-au pierdut in timp sistemul enzimatic, incat ele sunt complet dependente de sistemul enzimatic al celulei gazda. O alta ipoteza considera virusurile ca fiind parti
ale celulei care si-au cucerit o anumita autonomie, in sensul unei existente extracelulare. Diferitele tipuri de virusuri ar proveni din diverse tipuri de organite celulare.
In sfarsit exista si ipoteza ca virusurile ar fi forme primitive de viata, provenind dintr-o simpla combinare a unor acizi nucleici si proteine, pe baza carora s-a produs ulterior complicarea si respectiv evolutia materiei vii.
E. Lwoff (1959) considera ca virusurile au patru caracteristici:

1. contin numai un singur tip de acizi nucleici (ADN sau ARN);

2. sunt reproduse numai de catre materialul lor genetic;

3. nu cresc si nu se divid;

4. nu poseda aparat enzimatic pentru producerea energiei.

Un argument important ca virusurile trebuie considerate organisme il constituie faptul ca ele au caracteristici structurale si marime constanta, putand fi astfel clasificate in ,,specii". Diferitele
,,specii" de virusuri prezinta, de asemenea, caracteristici genetice, alcatuind linii pure ce manifesta caracteristici precise in ce periveste inactivarea prin agenti fizici si chimici. Datorita capsidei proteice specifice, virusurile manifesta si o reactie caracterstica cu anticorpi specifici. O alta carateristica importanta a virusurilor este ciclul de crestere cu o faza de eclipsa, in care acidul nucleic directioneaza metabolismul celulei-gazda.
In interiorul celulei-gazda, acidul nucleic viral poate fi incorporat in acidul nucleic celular (fenomenul de lizogenie), poate suferi mutatii si FENOMENE DE RECOMBINARE GENETICA.

VIRUSURILE AVAND CICLUL DE NASTERE, POSIBILITATI DE REPLICATIE, DE RECOMBINARE GENETICA SI DE MUTATIE POT FI CONSIDERATE CA CELE MAI SIMPLE FORME DE VIATA, UN OBIECT IDEAL DE CERCETARE PENTRU GENETICA MOLECULARA.

-va urma-